PE URMELE DEPOZITELOR DE BRONZURI DIN BUCOVINA (REGIUNEA CERNĂUŢI)

BOGDAN PETRU NICULICĂ

(Muzeul Bucovinei, Suceava, România)

VASILE BUDUI

(Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava, România)

MIKOLA ILKIV

(Universitatea „Jurij Fedkovici”, Cernăuţi, Ucraina)

NICOLAI BODNARIUC

(Şcoala Oprişeni, raionul Hliboca, reg. Cernăuţi, Ucraina)

Unul dintre subiectele de actualitate în cea ce priveşte preistoria Europei îl constituie înţelegerea aprofundată a specificului depozitelor de bronzuri datând de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului. Fireşte, caracterul acestor ansambluri de obiecte, dar care, uneori se constituie în depuneri singulare, de un singur obiect, a făcut ca în literatura europeană să existe un număr enorm de contribuţii ştiinţifice. De aceea, un colectiv compus din cercetători din regiunea Cernăuţi, Ucraina, şi din România, judeţul Suceava, au demarat un proiect de investigare a depunerilor de bronzuri de pe teritoriul Bucovinei istorice, acesta constând în repertorierea, identificarea în teren şi cartografierea descoperirilor.

Astfel, în cursul anului 2011 au fost efectuate cercetări de suprafaţă în regiunea Cernăuţi, care sunt rezumate aici.

În primul rând, parcurgerea diferitelor texte ştiinţifice, unele datând de la sfârşitul secolului al XIX-lea, altele după cel de al doilea război mondial, a avut ca rezultat repertorierea unui număr de patru depozite de bronzuri, verificate în teren de către colectivul de cercetare sus menţionat.

Metoda de lucru. Studiul de caz a inclus patru depozite de bronzuri, identificate în literatura de specialitate, repertorierea, cartografierea şi înregistrarea datelor de localizare cu un aparat GPS. S-au utilizat, de asemenea, diferite hărţi austriece, datând din secolul al XIX-lea şi de la începutul secolului XX, alături de Harta Regiunii Cernăuţi (1:250.000), hărţile austriece din anul 1910 (reproiectate în proiecţia Stereo 70) şi imagini satelitare preluate prin Google Maps. Determinările din teren s-au efectuat cu aparatul GPS Garmin eTrex Vista CX. De asemenea, s-au efectuat observaţii privind formele de relief, raporturile dintre locurile în care au fost descoperite depozitele de bronz şi morfologia regiunii. În privinţa cursurilor de apă din vecinătatea acestor depozite am optat pentru clasificarea Horton-Strahler.

Algoritmul propus. Pentru a obţine maximum de informaţii, s-a optat pentru un algoritm de prezentare original, adaptat la necesităţile aferente detalierii unei descoperiri de bronzuri. Fiecare fişă astfel obţinută este însoţită de o schiţă de localizare pe imagine aeriană sau satelitară, căreia îi corespunde un număr.

FIŞA

1. localitatea; toponimul, apartenenţă administrativă; 2. descrierea sumară a descoperirii; depozit de o piesă sau depozit colectiv; număr de piese, alte elemente care interesează; datare; 3. a) coordonatele geografice determinate prin GPS; b) descrierea amplasamentului descoperirii, puncte de reper relevante; 4. a) altitudinea absolută; b) altitudinea relativă; c) expunerea; d) subunitatea de relief din care face parte; e) bazinul hidrografic de care aparţine; f) gradul ierarhic al cursului de apă cel mai apropiat, conform clasificării Horton-Strahler; g) vizibilitate. Ex.: maximă-vârf de deal; 5. condiţiile de descoperire: a) dacă depozitul este colectiv sau un depozit de o singură piesă; b) mediul în care a fost descoperit: mediu acvatic-albia râului, vârf de deal, pantă a unui deal, terasă inferioară sau superioară, zonă de confluenţă; c) elemente conexe: vas de bronz, cenuşă, cutie de piatră, construcţie de piatră, groapă, fântână etc.; 6. bibliografia.

Repertoriul şi aplicarea algoritmului

1. 1. Bordei, Dealul Cosmin, regiunea Cernăuţi, Ucraina; 2. în anul 1903 s-a găsit un depozit de bronzuri depus într-o groapă, compus din opt brăţări cu secţiunea în forma literei „C” şi două celturi; Gáva-Holihrady, Ha A-B; 3. a) N48° 19.841’ E25° 46.475’; b) pe vârful Dealului Cosmin, pe dreapta râului Prut, la ca. 12 km VNV de oraşul Cernăuţi; 4. a) altitudinea absolută este de 302 m; b) altitudinea relativă faţă de albia minoră a râului Prut este de ca. 130 m; c) expunere totală; d) Podişul Sucevei e) bazinul râului Prut; f) gradul cursului de apă: VII; g) vizibilitate maximă, poziţie dominantă; 5. a) depozit colectiv de minim 10 piese; b) vârf de deal; c) fragmente ceramice; 6. Romstorfer 1904, 40-43, fig. 9-12; Niculică 2010, 327-332.

2. 1. Corovia, regiunea Cernăuţi, Ucraina; 2. în anul 2007 s-au găsit 35 de obiecte: topor cu disc şi spin, două discuri, trei celturi şi fragmente de la acestea, patru seceri, un cuţit, brăţări, fragmente de ceşti de bronz, lingouri diferite şi fragmente de la un vas de bronz; Gáva-Holihrady, Ha A-B; 3. a) N48° 14.510’ E25° 56.280’; b) între satele Hodilău şi Corovia, la mai puţin de 1 km de marginea sudică a oraşului Cernăuţi; 4. a) altitudinea absolută este 229 m; b) altitudinea relativă ca. 15 m faţă de talvegul pârâului Iabloniveţ; c) expunerea terenului către nord şi nord-est; d) Podişul Sucevei; e) bazinul hidrografic de care aparţine: Corovia (afluent al Prutului); f) gradul cursului de apă: III; g) vizibilitate maximă-din vârful dealului; 5. a) depozit colectiv de 35 de piese; b) terasa glacizată de pe dreapta pârâului care delimitează satul Hodilău de oraşul Cernăuţi, afluent al pârâului Corovia, la ca. 5km de confluenţă; c) -; 6. Il’kiv 2008, 26-35.

3. 1. Kiţmani, regiunea Cernăuţi, Ucraina; 2. depozit descoperit în anul 2007, constând din 14 obiecte: patru celturi, un fragment de seceră, un cuţit, o bară şi şapte brăţări; Gáva-Holihrady, Ha A; 3. a) N48° 26.562’ E25° 45.947’; b) în intravilanul oraşului Kiţmani; 4. a) altitudinea absolută 222 m; b) altitudinea relativă 30 m faţă de talvegul pârâului Soviţa; c) expunere către est; d) Dealurile Nistrului; e) bazinul hidrografic Prut; f) gradul cursului de apă: IV; g) vizibilitate mare pe axa nord-sud; 5. a) depozit colectiv de 14 piese; b) terasă de 30-40 m pe dreapta văii pârâului Soviţa; c)-; 6. Pivovarov, Il’kiv 2007, 7-15.

4. 1. Voloca, Ţurci, regiunea Cernăuţi, Ucraina; 2. depozit descoperit în 1987, la o adâncime de 2 m, compus dintr-un cazan de bronz cu ataşe duble cruciforme, în care se aflau şapte celturi; Gáva-Holihrady, Ha B-C; 3. a) N48 11.969 E25 56.582; b) la 60 m E de localitatea Voloca; 4. a) altitudinea absolută 190 m; b) altitudinea relativă de 4 m faţă de pârâul satului; c) teren cvasiorizontal; d) Podişul Sucevei; e) bazinul hidrografic Prut; f) gradul cursului de apă: III; g) vizibilitate mare către est şi nord-est; 5. a) depozit colectiv de şapte celturi, în cazan de bronz; b) terasă de luncă, la ca. 570 m de confluenţă; c) vas de bronz; adâncimea 2 m; 6. Vojnarovskij, Smirnova 1993, 183-190.

Observaţiile preliminare rezultate din aceste cercetări de teren sunt:

- pe fondul unui relief de podiş, locurile descoperirilor sunt reprezentate de terasele de luncă sau anumite înălţimi, uneori dominante

- se constată preferinţa pentru amplasamente în apropierea apelor curgătoare, în vecinătatea unor confluenţe şi a unor dealuri cu altitudine absolută şi relativă însemnată

- depozitele de bronzuri sunt distribuite pe zone înalte: terase, vârfuri de dealuri.

- putem considera, preliminar, că bronzurilor descoperite în Bucovina aduc în discuţie întrebări legate de periodizarea internă a grupului cultural Grăniceşti şi de extinderea spaţială a acestuia

- apreciem că a existat o anumită conexiune între depozitele de bronzuri şi existenţa unor aşezări fortificate hallstattiene, cum sunt cele de la Suceveni şi Voloca (regiunea Cernăuţi, Ucraina), probabil şi conexiuni cu zonele de la poalele munţilor, bogate în izvoare cu apă sărată.

- datele obţinute ne ajută să înţelegem acele aspecte care ne pot conduce la reconstituirea unor elemente ale vieţii sprituale (panteonului religios) al lumii epocii bronzului / începutului epocii fierului, aspecte legate de respectarea unor anumite reguli legate de depunerea obiectelor de bronz, precum şi la reconstituirea vieţii sociale.